Le mulţumim partenerilor noştri fără de care proiectul nu ar fi ajuns aici !
«Institutul Național al Patrimoniului (INP) este principala instituție centrală, aflată în subordinea Ministerului Culturii și Identității Naționale, care pune în aplicare politicile publice în domeniul patrimoniului cultural în România. INP este continuator al primei instituții publice de profil, Comisiunea Monumentelor Istorice, înființată prin Legea din 1892 pentru conservarea și restaurarea monumentelor publice.
INP asigură activitățile de cercetare, evidență, inventariere, protejare și punere în valoare pentru toate categoriile patrimoniului cultural — imobil, mobil, imaterial și digital — și gestionează inventarele oficiale ale patrimoniului cultural — Lista monumentelor istorice, Repertoriul arheologic național, Inventarul patrimoniului cultural național mobil, Registrul național al patrimoniului cultural imaterial, baze de date și depozite digitale. De asemenea, INP elaborează și gestionează Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, colectează și gestionează Timbrul Monumentelor Istorice, este agregator național pentru Enciclopedia culturală europeană și coordonează procesul de nominalizare pentru Marca Patrimoniului European.»
Fundația Pro Patrimonio a fost înființată în anul 2000, derulând o serie de proiecte care au ca obiectiv principal conservarea, salvarea și reactivarea patrimoniului cultural, cu precădere arhitectural. Acțiunile se concentrează pe proiecte practice de protejare și reabilitare a patrimoniului, precum și pe implicarea și conștientizarea de către comunități a propriei identități, a memoriei și valorii moștenirii culturale. Fundația desfășoară câteva programe de importanță națională și internațională, uneori în regim de urgență, încercând, printre altele, să creeze o rețea de centre de meșteșuguri pe lângă monumente.
Asociația Artis Peritia s-a înființat în 2007 și promovează meșteșugurile ca bune practici pentru intervențiile asupra clădirilor istorice și de patrimoniu. Ea organizează în fiecare an un workshop în jurul Culei din Curtișoara, Tîrgu Jiu, ca să încurajeze transmiterea meșteșugurilor prin formarea tinerilor dornici să lucreze cu propriile mâini.
Asociația a organizat un workshop comun cu facultatea de arhitectură din Timișoara și școala de restaurare din Chaillot, Franța, unde împreună au studiat culele din Oltenia timp de un an.
«Misiunea sa este de a susține și promova interesul pentru patrimoniu, prin înțelegerea rolului social al acestuia și a valorilor specifice. De la fondarea sa, Asociația ARCHÉ și-a dorit ca, prin proiectele sale, să faciliteze dialogul între specialiști din diferite domenii implicate în procesele de protejare a monumentelor istorice, precum și între specialiști și publicul larg.Echipa ARCHÉ este alcătuită din tineri profesioniști, din domenii precum arhitectură, istorie, istoria artei, economie, științe juridice și comunicare, care și-au propus să atragă atenția asupra faptului că patrimoniul este o resursă complexă și sensibilă, în continuă nevoie de cunoaștere și gestionare responsabilă.»
Reener Ländchen este o asociație care are ca scop valorificarea culturii materiale și spirituale din ținutul Reghinului și din Transilvania. Asociația actionează pe mai multe niveluri, de la protecția patrimoniului construit, la crearea de trasee culturale de biciclete sau cea a unor baze de date istorice, geografice & urbanistice, accesibile tuturor.
Asociația Maria desfăşoară activități prin care promovează meşteşugurile tradiționale în domeniul restaurării şi construirii ecologice, adresându-se elevilor, populației din mediul rural, arhitecților şi tuturor celor interesați de patrimoniul cultural şi transmiterea acestuia.
Organizaţia desfăşoară ateliere şi laboratoare necesare practicării meseriilor şi artelor tradiționale, cultivării creativității şi conservării patrimoniului material şi imaterial. Între 2000 şi 2018, Asociaţia Maria a elaborat şi implementat proiecte privind educația şi formarea profesională; a contribuit la îmbunătățirea şi diversificarea vieții sociale a comunității din satul Ţibăneşti, la creşterea rolului arhitecturii în sporirea coeziunii sociale şi a calității vieții.